Tintoretto - Originea Caii Lactee

Prima data cand am auzit de Tintoretto a fost cand am rasfoit o carte veche de istoria artei, acum multi ani.
Erau doar cateva randuri despre el, si o ilustratie alb negru (toate reproducerile din carte fiind fara culori) a lucrarii Originea Caii Lactee.
Prin urmare, a ramas principala imagine cu care il asociez pe marele artist venetian.

Varianta color am vazut-o mult mai tarziu, intr-o revista de pictura, si apoi, in epoca internetului, la rezolutie mare, pe ecranul computerului.
Cine are drum la Londra, poate admira (gratuit) originalul, tabloul fiind expus la National Gallery.

Spuneam in articolul precedent despre obicieiul pictorului de a lucra rapid, neglijent, lasand multe lucrari neterminate.
Din fericire, la acest tablou, avem un caz fericit: totul este lucrat cum trebuie.

Incepand cu compozitia, bazata atat pe o diagonala (data de inclinarea trupului zeitei) dar si pe o serie de linii curbe, care dau impresia de dinamism.

Subiectul ales este unul destul de rar reprezentat in pictura.
Conform mitologiei, Zeus isi aduce fiul (facut cu muritoarea Alcmene) sa fie alaptat de sotia sa, Hera.
Astfel, micul Hercules va capata puteri de zeu, fiind hranit cu lapte divin.

Tintoretto il picteaza pe Zeus sub forma unui tanar viguros, infasurat in dubla mantie (rosie si albastra), insotit de vulturul sau, care ii duce in gheare si arma sa de temut (manunchiul de fulgere). 

Hera e pictata nud, cu trupul in umbra, dar cu chipul si picioarele invaluite intr-o lumina stralucitoare.
Vesmintele (tot in rosu si albastru) sunt cazute la picioare, peste un nor cenusiu, pe care stau si cativa pauni (pasari considerate simbolul ei).
Pictorul ne-o arata in momentul cheie al mitului: cand se retrage speriata, atunci cand alaptarea devine prea dureroasa.
Stropii de lapte se raspandesc pe albastrul cerului, devenind stele.

TINTORETTO - ORIGINEA CAII LACTEE

- ulei pe panza
- timp: ~1580
- dimensiuni: 148 cm × 165 cm
- personaje: 7
- loc: National Gallery, Londra 

..............................................................

..............................................................

O lucrare asemanatoare, facuta cam in aceeasi perioada, este Bacchus, Venus si Ariadna, aflata in colectia expusa la palatul dogilor.
Din pacate, este una nefinisata (dupa cum se observa la faldurile vesmintelor, si la vegetatia de la picioarele personajelor).

Ilustreaza o alta legenda antica, a printesei din Creta, de care se amorezeaza zeul Bacchus.
Cand acesta ii intinde inelul, zeita Afrodita (Venus) ii pune pe cap o cununa de stele, cunoscuta de astronomi drept Corona Borealis.

Tintoretto - Minunea sfantului Marcu

Jacopo Comin (zis Tintoretto) reprezinta o figura aparte in istoria picturii mondiale.
A fost considerat unul dintre cei mai talentati artisti, exceland si la compozitie, si la desen, si la alegerea culorilor. Dar avand si un defect major, anume nerabdarea.
Si-a lasat neterminate majoritatea tablourilor, mereu dornic sa inceapa ceva nou.

In cariera sa destul de lunga, petrecuta in mare parte in orasul natal (Venetia), a abordat subiecte dintre cele mai diverse, printre ele fiind si viata sfantului Marcu (considerat protectorul republicii venetiene).
O serie de lucrari dedicate sfantului se afla la celebra Gallerie dell'Accademia, muzeul de arta al Venetiei, vizitat de milioane de turisti.

Tabloul intitulat Minunea sfantului Marcu este cel mai bine realizat din serie, neavand portiuni sau personaje lasate doar in stadiul de schita rapida, precum putem vedea la celelalte lucrari.

Compozitia este tipica lui Tinotretto: personajele sunt dispuse dupa un plan bine stabilit, dar fara o simetrie stricta. 

Directia privirilor, bratele si picioarele catorva personaje, uneltele de lemn - sunt dispuse pe trei linii, toate ducand spre chipul celui intins la pamant.

Povestea personajului este descrisa in "Legenda de aur" a lui Jacobus de Voragine.
Un sclav, trecut la crestinism, viziteaza mormantul sfantului Marcu, ceea ce il deranjeaza pe stapanul sau, care ordona sa fie pedepsit cu brutalitate.

In partea superioara a tabloului il putem vedea pe stapan, asezat pe un tron inalt.
Nevazut de multime, figura sfantului ii apare (invaluita in lumina) doar sclavului, cel care ii invocase numele.

Inconjurat de multime (barbati cu haine venetiene, altii cu turban oriental, dar si o femeie cu un copil mic in brate) sclavul isi asteapta supliciul, dar se intampla un miracol.
Sub puterea sfantului, toate instrumentele de tortura se sfarama in bratele servitorilor (vedem pe jos fragmente rupte de ciocane si tarusi de lemn), sclavul scapand fara nici macar o zgarietura.

Personajul din centrul lucrarii (cu vesmant maroniu si turban) isi ridica bratele spre stapan, aratandu-i ca e nuputincios in fata acestui fenomen miraculos.

TINTORETTO - MINUNEA SFANTULUI MARCU

- ulei pe lemn
- timp: 1548
- dimensiuni: 416 cm × 544 cm
- personaje: 33
- loc: Gallerie dell'Accademia, Venice