Albrecht Altdorfer - Batalia de la Issus

Dupa ce am vazut cum Pieter Bruegel a transpus scena construirii Turnului Babel la marginea unui orasel medieval, acum e randul pictorului german Albrecht Altdorfer sa aduca o scena din antichitate mai aproape de vremurile lui.

Batalia de la Issus e cea in care Alexandru Macedon (in fruntea armatei greco-macedonene) a invins mult mai numeroasa armata a regelui persan Darius.

Tabloul (de dimensiuni nu foarte mari, avand in vedere tema) se afla in Germania, la Munchen, in pinacoteca orasului.

Privind lucrarea, primul lucru care sare in ochi e acel panou informativ (scris in latina), ce pare ca pluteste in aer.
In opinia mea, nu e cea mai inspirata alegere: pare ceva in plus, strain de restul compozitiei.

Ignoram panoul si admiram una dintre specialitatile lui Altdorfer: pictarea peisajelor fanteziste.
Norii de deasupra muntilor si acel soare luminand printre ei, dau dovada de o imaginatie si de o pricepere iesite din comun.

Insule stancoase (simbolizand zona Mediteranei) sunt luminate de putinele raze care strapung norii.
Pe tarm vedem o cetate, cu turnuri inalte, si, la baza zidurilor, tabara militara cu zeci de corturi albe.

O alta cetate se inalta pe stancile muntelui din stanga tabloului, zona unde se desfasoara o parte din trupele persane.

In centrul lucrarii avem inclestarea celor doua armate, destul de greu de deosebit la prima vedere (avand armuri asemanatoare, de o nuanta albastrie).
Dar, daca urmarim directiile de atac, vedem armata macedoneana ca o imensa litera S (un S intors, mai exact).

Cavaleria ambelor armate poarta armuri de inspiratie medievala, si nu antica, dar cu acest procedeu artistic ne-am obisnuit deja si din articolele precedente.
Minutiozitatea cu care este pictat fiecare soldat in parte (si ne gandim ca sunt cateva sute) este remarcabila.

In centrul acestei "tornade" de soldati avem si comandantii celor doua armate, scosi in evidenta prin armurile aurii.
Darius, intr-un car de lupta tras de trei cai, e surprins in momentul in care decide retragerea, surprins de forta atacului frontal.

Alexandru Macedon, in fruntea cavaleriei macedonene, mai are doar cativa pasi pana sa-l ajunga cu varful sulitei pe imparatul persan.
Dar, din cate stim din istorie, Darius va reusi sa fuga de pe campul de lupta, salvandu-si viata, dar nu si Imperiul.

ALBRECHT ALTDORFER - BATALIA DE LA ISSUS
- ulei pe lemn
- timp: ~ 1529
- dimensiuni: 158.4 cm × 120.3 cm
- personaje: cateva sute
- loc: Munchen, Alte Pinakotek

Pieter Bruegel - Turnul Babel

Un pictor care ma fascineaza de multa vreme.
Pieter Bruegel, principal reprezentant al renasterii olandeze, ale carui lucrari vor figura des pe acest blog.
Cu greu am putut alege cu ce sa incep, dar m-am oprit la Turnul Babel.

Legenda turnului (inspirata de o constructie reala) apare in Biblie (in Geneza, capitolul 11).
Babilonienii au vrut sa ridice un turn pana la cer, pentru a le aduce faima vesnica printre popoare.
Dar constructia se va dovedi un esec (in Biblie cauza e "amestecarea limbilor" - ca pedeapsa pentru trufie).
Povestea poate parea ciudata in ziua de azi, cu atatia zgarie-nori in marile orase si cu cerul brazdat zilnic de avioane.

Lucrarea, extrem de complexa, a fost realizata in 1563 (data apare langa semnatura) pentru bancherul Nicolaes Jonghelinck (principalul sustinator al lui Bruegel).
Dupa multi ani a fost achizitionata de muzeul din Viena, unde se afla si astazi.

In viziunea lui Bruegel, turnul are o structura inspirata de Coloseumul din Roma (pe care l-a vazut in cadrul unei calatorii in Italia), dar mult dezvoltat in inaltime.
Desi mai sunt inca multe etaje inca neconstruite, vedem ca varful a ajuns deja pana la un nor.

Nu putem sa nu observam cat de mult este inclinata cladirea spre stanga, semn al viitoarei prabusiri, si al muncii in zadar.

Bruegel a ales sa nu amplaseze scena constructiei in Babilonul antic, ci pe malul unei ape, la periferia unui orasel medieval.
Putem vedea pictate cu minutiozitate zecile de cladiri aflate intre zidurile orasului, toate parand minuscule in comparatie cu imensul santier.

Jos, in partea stanga, pe o colina, il putem vedea pe suveran (regele Nimrod, dupa legenda) venind in inspectie, alaturi de suita.
Cativa muncitori inghenuncheaza, altii isi vad de treaba, continuand sa ciopleasca piatra.

In partea dreapta putem urmari mai bine constructia: schelele din lemn, sistemele de scripeti cu care sunt urcate materialele, muncitorii ca niste furnici, intr-o continua miscare.

Jos avem apa, fluviul pe care vin corabii cu materiale.
Carele trase de magari asteapta sa fie incarcate, in timp ce altele urca panta care duce spre etajele turnului.
Tot pe malul apei avem baraci si corturi, Bruegel pictand cele mai mici amanunte ale unui santier de proportii uriase.

Bruegel a pictat si o alta varianta a tabloului (mai mica ca dimensiune), aflata acum la muzeul din Rotterdam.
Regele si suita lipsesc, in schimb stadiul constructiei e mult mai avansat, doar cateva etaje mai lipsesc pana la stadiul final.

PIETER BRUEGEL - TURNUL BABEL

- ulei pe lemn
- timp: ~ 1563
- dimensiuni: 114 cm x 155 cm
- personaje: 21 (plus cateva zeci minuscule)
- loc: Viena, muzeul Kunsthistorisches