Ramanem in orasul italian Mantua, dar vizitam virtual un alt palat, pentru a vedea o alta fresca impresionanta realizata de Giulio Romano si colaboratorii sai.
Comanda lucrarii a venit tot de la conducatorii orasului: familia Gonzaga, care a dorit sa sporeasca frumusetea palatului ducal cu picturi care sa rivalizeze cu cele de la Roma.
Sala Troiei (aflata in cladirea estica a ansamblului, numita 'Corte Nuova') este de forma dreptunghiulara, avand pe laturile lungi (unde se afla si usile) cate trei picturi (doua mari si una mai mica), iar pe laturile scurte doar o singura pictura.
Legenda razboiului troian are ca intriga rivaliatea dintre cele mai importante zeite ale Olimpului.
Acest episod e pictat chiar deasupra intrarii: il vedem pe Hermes (mesagerul zeilor) conducandu-le pe Afrodita, Atena (cu scut si coif) si Hera (iesind dintre nori) catre locul unde tanarul Paris isi pazeste oile.
El va fi juriul care va decide cui ii va reveni marul de aur care o desemneaza pe cea mai frumoasa dintre ele.
Pictura cu care face pereche arata momentul cheie care declanseaza ura dintre greci si troieni.
Paris a ales-o pe Afrodita castigatoare, asa ca ea i-a promis-o ca iubita pe Elena, cea mai frumoasa muritoare.
Doar ca Elena e sotia regelui din Sparta, asa ca momentul cand urca cu Paris in corabie (pentru a fugi impreuna peste mare, in regatul Troiei) starneste furia grecilor.
Pe peretele opus sunt pictate episoade de la finalul razboiului.
Constructia calului de lemn, la initiativa vicleanului Ulise, prin care troienii sunt pacaliti sa creada ca grecii se retrag si lasa in urma o ofranda zeilor.
Cel care a banuit planurile grecilor a fost preotul troian Laocoon.
Cand a propus arderea calului de lemn, zeita Atena (principala sustinatoare a grecilor) a trimis serpi de mare care sa-l atace pe Laocoon si pe fiii sai.
Astfel, soldatii greci ascunsi in interiorul calului au scapat cu viata, si au deschis noaptea portile cetatii pentru asaltul final.
Sa vedem si picturile mai mici din sala, incepand cu cele doua legate de Ahile, cel mai bun luptator al grecilor.
Thetis, mama sa, este cea care ii comanda lui Hefaistos (zeu al focului si al metalurgiei) o armura si un set de arme care sa-i sporeasca si mult abilitatile pe campul de batalie.
Avem apoi o scena care precede razboiul: visul Hecubei (regina din Troia), care are viziunea ca cetatea ei va fi distrusa si copiii ei vor avea toti o soarta tragica.
Dar si o scena care se intampla dupa razboi: pe drumul de intoarcere, Ajax din Locres (a nu se confunda cu eroul Ajax, si el cu un sfarsit tragic) ii sfideaza pe zei si isi atrage pedeapsa lor: Poseidon (zeul apelor) ii distruge corabia, iar Atena il strapunge cu un fulger.
Tavanul incaperii este dedicat scenelor de lupta.
In stanga intrarii principale este ilustrata batalia in care Patrocles (care imbracase armura lui Ahile pentru a-i conduce pe greci intr-un atac) e rapus, iar corpul sau e scos de pe campul de lupta de catre Ajax.
Celelalte scene il au in centru pe Diomedes, luptator de temut, rege al cetatii Argos si apropiat al lui Ulise.
Il vedem (deasupra peretelui care ilustreaza constructia calului de lemn) in carul de lupta, dirijand un atac in forta asupra unui contingent troian.
Pe partea opusa, intr-o alta scena plina de dinamism, Diomedes primeste ajutor de la zeita Atena.
Alaturi de Ulise, e preferatul zeitei, dar e dusmanit de cuplul de zei Ares si Afrodita (care ii favorizau pe troieni).
In ultimul cadru (din pacate cel mai afectat de trecerea timpului, avand portiuni deteriorate), Giulio Romano a pictat momentul in care Diomedes il ataca pe printul troian Aeneas.
(cel care va avea un destin maret dupa razboi, ajungand in peninsula italica, unde urmasii lui vor fonda Roma).
Zeul Apollo (al Soarelui si al artelor, adorat in cetatea Troiei) si zeita Afrodita intervin, salvandu-i viata.
GIULIO ROMANO - SALA TROIEI
- fresca
- timp: 1536-1540
- loc: Mantua, palazzo ducale
