Henryk Siemiradzki - Tortele lui Nero

Ramanem la pictorul Henryk Siemiradzki, ramanem si la nemilosul imparat Nero si la subiectul persecutiei crestinilor.
Tortele lui Nero este un alt tablou impresionant al pictorului polonez, o compozitie de proportii, cu peste 80 de personaje.

Aceasta lucrare este un motiv in plus de a vizita superbul oras polonez Cracovia, fiind una dintre atractiile muzeului de arta aflat in centrul vechi (intr-o sala dedicata special lui Siemiradzki).

Compozitia difera destul de mult fata de lucrararea prezentata in articolul precedent.
De data asta Nero nu mai e prezentat in prim plan, iar executia ordonata de acesta are mai multe victime (asezate de pictor in dreapta tabloului).
Sa urmarim si liniile de perspectiva (prelungind liniile constructiei din spate).
Acestea se reunesc intr-un punct aflat la picioarele statuii albe reprezentand un sfinx.

Ideea de baza a lucrarii se bazeaza pe un contrast, nu unul de culoare sau lumina, ci unul al simturilor.
Executia crestinilor are loc in plina ceremonie a Bacanalei (un festival dedicat zeului Bachus, zeu al vinului si al placerilor). Astfel avem pusi fata in fata oameni care isi asteapta moartea si unii plini de euforia betiei si a placerilor.
Putem observa in stanga tabloului persoane cu pocalul de vin in mana, cu coronite de flori sau din frunze de vita de vie, puternic inrositi in obraz, alaturi de femei acoperite partial doar cu cate o mantie.

Printre ei, aproape ratacit, un gladiator priveste dincolo de multimea pestrita si petrecareata la oroarea pregatirii executiei.

Daca privim mai sus, vedem suita imparatului Nero. Tolanit in lectica purtata de sclavi, avand pe cap o cununa aurita si tinand in lesa un tigru. Om al puterii absolute, orice capriciu al sau devenind lege de necontestat.
Dincolo de lectica avem garda de soldati, iar in fata ei il vedem pe organizatorul executiei: avand in mana o esarfa de un rosu aprins, se pregateste sa dea semnalul calailor.

Oricine priveste partea din dreapta nu se poate sa nu simta un fior neplacut.
A fost aleasa una dintre cele mai cumplite moduri de executie: urcati pe niste pari inalti si infasurati in calti si sfori, crestinii vor fi transformati in torte vii.
La picioarele lor vedem cate un pergament pe care scrie invinuirea si e desenata cate o cruce rosie.

Din tot grupul, putem vedea mai detaliat doar doua chipuri: o tanara care inspira disperare si un batran care reprezinta resemnarea.

HENRYK SIEMIRADZKI - TORTELE LUI NERO

- ulei pe panza
- timp: 1876
- dimensiuni: 385 cm × 705 cm
- personaje: ~ 87
- loc: Kracovia, Muzeul de Arta

Henryk Siemiradzki - Christian Dirce

Henryk Siemiradzki este un nume aproape necunoscut in tara noastra, desi a fost la vremea lui unul dintre cei mai remarcabili pictori europeni.
Specializat in teme antice si mitologice, redate in compozitii ample, cu o preocupare pentru fiecare detaliu.

Lucrarea sa din 1897, Christian Dirce, e poate cea mai cunoscuta.
Un tablou de mari dimensiuni, ilustrand un episod al persecutiei crestinilor in Roma Antica, cu trimitere la tema mitologica a reginei din Teba, Dirce.

Dirce, o regina geloasa pe nepoata sa (Antiopa, una dintre iubitele lui Zeus) a murit fiind legata de coarnele unui taur si strivita de o stanca.
In epoca imparatului roman Nero, aceasta scena mitologica este jucata in arena, ca un pretext de executie al unei tinere crestine.

Nu se stie pentru cine a pictat Siemiradzki acest impresionant tablou, sau parcursul lui pana a ajuns la Muzeul de Arta din Varsovia, Polonia (tara de origine a pictorului). 

Compozitia (cu peste 30 de personaje, daca le numaram si pe cele din planurile secundare) este una complexa, dar destul de statica (in stilul academic, pictorul nelansandu-se influentat de stilul romantic, aflat in plin avant la vremea sa).
Liniile de perspectiva (ale zidurilor circului) duc spre un punct aflat in stanga, in afara tabloului.

Linii ce ne atrag privirea spre cel responsabil cu desfasurarea acestei scene pline de cruzime: imparatul Nero, ramas in istorie drept o figura grandomana si brutala.
Il vedem insotit de suita, toti dornici sa priveasca mai de aproape pe tanara sacrificata pentru acest spectacol fara mila.

In dreapta imparatului, un tanar tine pe o perna o lira, instrumentul muzical preferat de Nero (acesta recitand des in public poeme, acompaniat de sunetele corzilor).

Pictorul l-a infatisat pe imparat cu trasaturi grosolane, corpolent si greoi, infasurat intr-o mantie cu ornamente aurii, la fel de straluctoare precum laurii de pe cap, simbol al statutului sau.
Langa Nero sta un ofiter in varsta (cel mai probabil sef al garzii pretoriene), solid si impunator, privind ingandurat in jos.

In dreapta tabloului avem doua grupuri: purtatorii litierei imparatului (toti cu privirea inainte, cu chipurile lipsite de orice emotie) si patru gladiatori (atat de obisnuiti cu moartea si executiile in arena).

Ne indreptam atentia si in partea de jos, unde putem vedea tristul rezultat al setei de cruzime al imparatului si al publicului din capitala imperiului.
Tanara crestina, despuiata si legata de cornele taurului, murind in chinuri groaznice.
Culcata peste trupul masiv al animalului (ucis si el, de o lovitura de sulita).
Intr-o pozitie contorsionata, scaldata in lumina, cu incheieturile mainilor si ale picioarelor pline de sange, pictata cu un realism remarcabil.

O scena pe care o va zugravi peste cativa ani (de data asta folosind cuvinte, nu culori) si scriitorul (conational al pictorului) H.Sienkiewicz, autorul romanului Quo Vadis.

HENRYK SIEMIRADZKI - CHRISTIAN DIRCE

- ulei pe panza
- timp: 1897
- dimensiuni: 530 cm × 263 cm
- personaje: ~ 30
- loc: Varsovia, Muzeul National