Peeter Baltens este pictorul care se aseamana cel mai mult la stil cu (mult mai cunoscutul) Pieter Bruegel (despre care am tot scris pe blog).
Contemporani, cam de aceeasi varsta, o vreme colegi de atelier in Antwerp, cei doi s-au influentat reciproc, dar Bruegel a avut sansa ca lucrarile sale sa se pastreze in numar mai mare.
Cea mai complexa lucrare a lui Baltens poarta numele de Farsa (sau, cu o denumire mai lunga "Reprezentatie a farsei cu apa miraculoasa"), si e nedatata (desi e sigur pictata la apogeul carierei).
Se afla expusa la Rijksmuseum, celebrul muzeu de arta din Amsterdam.
La fel ca principalele lucrari ale lui Bruegel, si cea a lui Baltens are o compozitie atat de ampla, cu un numar atat de mare de personaje, incat poate fi privita ore intregi, descoperind mereu alte si alte amanunte.
In planul cel mai departat, avem o biserica de piatra, nu foarte impunatoare, dar care ofera ocazia pictorului de a arata o prima ironie la adresa moravurilor umane.
La biserica nu se inghesuie credinciosii, ci comerciantii, intreaga curte fiind un adevarat bazar.
Printre ei, nestingherit, un magar paste iarba din curtea lacasului.
In apropiere, sub copacul cu coroana circulara, un om a adunat in jurul lui un grup mare de persoane, fara sa stim cu ce anume le-a atras atentia.
In fata lor, cativa copii se tin dupa un barbat in haine de bufon, care se indreapta spre hanul din dreapta.
Hanul (avand ca sigla o gasca alba pe fond rosu), arata destul de saracacios, iar langa zid, vedem o caruta care se rupe in doua, sub greutatea celor opt pasageri (care agita in aer fel si fel de obiecte).
In stanga, langa o casa cu etaj, vedem o ceremonie religioasa, cu steaguri rosii si statuete purtate pe umeri (una dintre ele avand simboluri papale).
Mai jos, in contrast cu defilarea sobra, avem o chermeza, cu muzicieni si dansuri populare, langa o cladire subreda, unde se veselesc la masa cativa cheflii.
La doi pasi de masa lor, un barbat si-a dat jos nadragii si isi face nevoile, fara sa-l apese vreo rusine.
Si putin mai la dreapta pictorul ironizeaza nepasarea oamenilor fata de igiena si cuviinta: langa locul unde se gateste mancarea, scurma nestingheriti doi porci.
In coltul din dreapta jos, se afla un grup care se distinge de restul multimii, avand haine elegante si un aer mai sobru, fiind probabil membrii de vaza ai acestui sat.
La masa de langa ei, oamenii sunt ocupati cu cartile de joc si vasele de bautura. Unul dintre cei care dau pe gat o ulcea cu vin este un copil de maxim 10 ani.
In alta zona, vedem un alt contrast: veselia unui dans popular si incrancenarea unei dispute.
O incaierare dintre doi barbati, fiecare cu un cutit in mana. O femeie isi tine sotul sa nu isi injunghie adversarul, pe cand cea din dreapta incinge si mai tare conflictul, sarind la bataie cu o grebla.
Am lasat la final zona centrala, unde avem momentul care da titlul lucrarii.
Pe o mica scena din lemn, o trupa de actori a pus in scena o comedie, o farsa numita "Apa miraculoasa".
Subiectul e si el o ironie la adresa moravurilor: o femeie isi trimite sotul sa aduca apa buna pentru tratament, in speranta ca scapa de el cateva zile, pentru a se distra cu preotul (care ii era amant).
Pictorul ne reda exact momentul culminant al farsei, cand sotul vine mai devreme acasa, stricandu-le aventura.
PEETER BALTENS - FARSA
- ulei pe lemn
- timp: nedatat
- dimensiuni: 112 cm x 157 cm
- personaje: peste 100
- loc: Rijksmuseum, Amsterdam
