Rafael - Eliberarea sfantului Petru

Ramanem tot la Rafael, tot la Palatul Apostolic, tot la sala de la etajul 3.
De data asta un articol despre Eliberarea Sfantului Petru, o fresca realizata tot in jurul anului 1514, la comanda papei Leon X.

Situata deasupra intrarii in sala, fresca relateaza un episod din Faptele Apostolilor:
Sf Petru, intemnitat de soldatii lui Irod, e eliberat de un inger, care adoarme gardienii si rupe lanturile si incuietorile temnitei.

Rafael a impartit pictura in trei cadre, fiecare reprezentand cate un moment al eliberarii:
In centru, vedem (dincolo de gratii) sosirea ingerului in temnita, rupand lanturile sfantului.
Temnita e luminata puternic de prezenta ingerului, iar gardienii sunt total inerti: sprijiniti in sulite, sunt cazuti intr-un somn profund.

In stanga, avem momentul trezirii gardienilor.
Soldati din afara inchisorii, vazand lumina puternica si neasteptata, patrund in incinta si gasesc gardienii adormiti.
Acestia se trezesc speriati, neintelegand nimic din ceea ce s-a intamplat.

In dreapta picturii vedem ingerul conducandu-l pe sfant in afara inchisorii.
Inalt, cu bucle blonde si chip cu trasaturi apropiate de cele feminine.

Pe scari zac adormiti alti doi gardieni.
Si aici Rafael a ales un procedeu des intalnit in pictura: pentru o scena din antichitate a pictat soldatii in armuri medievale in locul celor antice.
Lumina ingerului se reflecta puternic in metalul armurilor. De altfel, mare parte din farmecul acestei lucrari sta in contrastul intre intunecimea inchisorii si lumina ingereasca (plus reflexiile ei).

RAFAEL - ELIBERAREA SFANTULUI PETRU
- fresca
- timp: ~ 1514
- dimensiuni: 500 cm x 560 cm
- personaje: 10
- loc: Vatican - palatul apostolic, etaj 3

Rafael - Intalnirea papei Leon cu Attila

 

Am inceput blogul cu o fresca de Rafael, impodobind una dintre salile Palatului Apostolic de la Vatican.
De data asta vom merge in sala alaturata, pentru o alta fresca impresionanta.
Intalnirea Papei Leon I cu Attila.

Fresca spune povestea in care cumplitul Attila (conducatorul invaziei hunilor) a avut o intalnire cu papa Leon I - in urma careia a decis sa nu atace Roma si sa se retraga din Italia.

Legenda spune ca Attila a avut o viziune in care i-au aparut sfintii Petru si Pavel, in chip de aparatori ai Romei si ai crestinatatii.
A fost atat de tulburat, incat a ordonat trupelor sa opreasca inaintarea si sa faca cale intoarsa.

Papa Leon I apare pictat in stanga, insotit de cardinali si suita.
Calare pe un cal alb, cu straie aurii si coroana tripla (Tiara sau Triregnum).
Amanuntul cel mai interesant e insa chipul papei: desi il reprezinta pe Leon I, Rafael l-a pictat cu trasaturile lui Leon X (Giovanni de Medici, ales papa cu un an in urma - cel ce a comandat lucrarea).

Deasupra papei Leon "plutesc" cei doi sfinti, protectorii Bisericii: Petru (usor de recunoscut, avand in mana cheile Raiului) si Pavel - fiecare inarmat cu cate o sabie.
Vesmintele lor sunt in culori complementare (oranj cu albastru si verde cu rosu) pentru un contrast mai bun.
Rafael (dupa ce a fost criticat ca fiind un slab colorist) si-a imbunatatit mult tehnica culorilor dupa ce a studiat pictura venetiana.

In centrul compozitiei se afla Attila, inspaimantat de aparitia sfintilor.
Calare pe un cal negru, cu o mantie albastra peste armura aurie.
Pe cap are o coroana, coiful sau de lupta fiind tinut in mana de companionul cu barba alba.

Nu stiu daca putem vorbi de o mica eroare de compozitie, dar cei doi calareti din dreapta ies mult mai mult in evidenta decat Attila (personajul principal).
Prim planul, calul alb al celui din stanga, miscarea dinamica - cei doi sunt primii care atrag privirea.

De mentionat ca hunii din fresca nu au trasaturi asiatice, iar armurile lor (precum solzii de peste) nu sunt tipice hunilor, ci mai degraba altor popoare migratoare (sarmatii - pe care Rafael i-a vazut, cel mai probabil, infatisati pe coloana lui Traian, din Roma).
Dar astfel de amanunte nu stirbesc frumusetea compozitiei.

In planul mai indepartat vedem stegarii si trambitasii huni, anuntand oprirea hoardei.
In fundal putem observa case care ard, reprezentand prapadul facut de invadatori.

Ne uitam putin si pe unul dintre desenele pregatitoare ale frescei.
Aici constatam ca intial exista o compozitie diferita: Attila, hunii si cei doi sfinti sunt in pozitii aproape identice, DAR papa Leon si suita nu sunt prezenti.
Nu putem sti daca a fost ideea pictorului sau dorinta papei de a deveni personaj important in aceasta lucrare.

RAFAEL - INTALNIREA PAPEI LEON CU ATTILA
- fresca
- timp: ~ 1514
- dimensiuni: 500 cm x 750 cm
- personaje: 40
- loc: Vatican - palatul apostolic, etaj 3

Veronese - Nunta din Cana

In saptamana Pastelui am ales sa nu fac un articol despre Cina cea de Taina sau Rastignire (aveam cateva zeci de variante). Am ramas la pictura lui Veronese si am ales cea mai impresionanta lucrare a lui: Nunta din Cana.

Un episod din Noul Testament (mai exact din Evanghelia lui Ioan) relatand prima minune facuta de Isus: la rugamintea mamei sale, a transformat apa in vin, pentru a ajunge pentru toti nuntasii.

Tabloul (de dimensiuni mari) se gaseste in colectia celui mai celebru muzeu de arta din lume: muzeul Luvru din Paris.
De asemenea, se afla in cea mai vizitata sala a muzeului: cea in care se afla si Mona Lisa a lui daVinci (cele doua tablouri se afla 'fata in fata').

Daca facem abstractie pentru cateva momente de personaje (in numar de 122, daca am numarat eu bine), putem observa mai bine liniile dominante din compozitie.
In primul rand cele doua mari orizontale : masa lunga si balustrada (amplasata exact la mijlocul tabloului).
Apoi liniile verticale: un numar mare de coloane in stil antic (la care se adauga si imensul turn din dreapta).
Daca urmarim liniile de perspectiva, observam (asa cum era de asteptat) ca se intalnesc in punctul central al compozitiei: chipul lui Isus.

Isus, alaturi de mama sa si de o parte dintre ucenici, se afla la masa principala, fiind oaspeti de seama ai nuntii.
Intr-o multitudine de gesturi si expresii faciale cat mai diverse (facute de zecile de persoane din jur), Isus se diferentiaza prin pozitia fixa si ochii atintiti spre noi, privitorii acestui tablou.

In prim plan avem grupul muzicienilor, ocazie de a vedea ca Veronese nu are doar un simt ascutit al culorilor, dar si simtul umorului.
Muzicienii poarta chipul celor mai buni pictori venetieni ai momentului: cel din stanga (in costum alb) e chiar Veronese, insotit de Jacopo Bassano, Tintoretto si batranul Titian.

La picioarele lor stau doi caini de rasa, total impasibili la agitatia din jur.

Tot in prim plan, in stanga si in dreapta muzicienilor avem degustarea apei transformata in vin.
Slujbasii toarna din vase, nobilii (in costumele lor somptuase, pictate in culori vii) gusta si apreciaza bautura obtinuta miraculos.

Vinul este servit si la masa mirilor (in partea stanga a tabloului).
Mirele (in haine orientale, cu o mantie aurie pe umeri) intinde mana dupa pahar, in timp ce mireasa (in rochie alba cu albastru, impodobita cu aur si perle) priveste spre noi.
Langa ei avem doar chipuri mirate, neintelegand cum s-a produs o asemenea minune.
Singura nepasatoare este domnita blonda cu rochie albastra si scobitoare in mana.

Reactii de uimire si costume in culori incredibile - asta gasim in capatul opus al mesei si al tabloului.
De data asta oaspetii poarta vesminte venetiene - singurii cu aer oriental sunt servitorii care aduc vinul la masa.

Revenim la axa centrala a tabloului pentru personajele (deloc intamplatoare) aflate deasupra mesei.
Chiar deasupra lui Isus, este taiata carnea de miel, o scena ce simbolizeaza viitorul sacrifiu al Mantuitorului.

VERONESE - NUNTA DIN CANA

- ulei pe panza
- timp: ~1563
- dimensiuni: 677 cm × 994 cm
- personaje: 122
- loc: Paris, Muzeul Luvru