Wednesday, November 25, 2020

J.L. Gerome - Asasinarea lui Cezar

Un alt episod cheie din istoria Romei si tot in viziunea unui pictor francez de secol XIX (unul dintre cei mai apreciati din vremea sa, desi in zilele noastre nu mai e atat de cunoscut).
Asasinarea lui Cezar a fost pictata de Jean-Leon Gerome in 1867, cu ambitia de a reda cat mai realist celebra scena istorica.

In anul 44 iHr. conducatorul Romei a fost incoltit in sala teatrului Pompei si ucis cu cateva zeci de lovituri de cutit de catre rivalii sai.
Gerome a ales sa redea scena imediata asasinarii, cand faptasii se retrag din sala, cu urale de victorie.

Tabloul (de dimensiuni mai reduse decat se obisnuia la subiecte istorice) nu se gaseste in Europa, ci in Statele Unite, la muzeul de arta din Baltimore.

Compozitia e atent construita, in decorul impozant al salii teatrului Pompei, cu puternice linii verticale in partea de sus (date de coloanele uriase de marmura) si cateva cercuri in partea de jos (podeaua e circulara, dar si grupul asasinilor formeaza un cerc cu trupurile lor, dar si cu lamele cutitelor).


Ucigasii sunt adeptii Republicii (in frunte cu  Marcus Brutus, Gaius Cassius and Decimus Brutus), cei ce vedeau in Cezar tranzitia spre dictatura absoluta.
Sunt pictati in togi albe, parasind locul asasinatului, doar unuia dintre ei i se vede complet chipul, intorcandu-se spre personajul ramas putin in urma.


In dreapta tabloului, intr-o zona mai putin luminata, avem un personaj care priveste scena. E unul dintre senatorii care nu au luat parte la complot.
Pe chipul lui se poate citi ingrijorarea - fiind constient ca va urma un razboi civil intre adeptii celor doua tabere. 

In partea de jos, trupul lui Cezar zace fara viata pe podea.
Acoperit cu o mantie alba, stralucitoare, in contrast cu zona umbrita unde putem vedea sangele provenit din cele 23 de rani primite in spate.
Scaunul auriu, rasturnat de pe soclu, indica si el finalul domniei celui mai puternic dintre conducatori (neinvins in nicio campanie militara, gasindu-si sfarsitul in mana compatriotilor sai).

JEAN-LEON GEROME - ASASINAREA LUI CEZAR

- ulei pe panza
- timp: ~ 1867
- dimensiuni: 85.5 cm × 145.5 cm
- personaje: 15
- loc:     Walters Art Museum, Baltimore (USA)



Tuesday, November 10, 2020

J.L.David - Sabinele

Pastram locul (Roma) dar ne intoarcem in timp cu cateva secole, pana la momentul fondarii celebrului oras.
Legenda intemeierii Romei vorbeste despre rapirea femeilor din tribul Sabinilor de catre romanii condusi de Romulus.

Rapirea sabinelor a fost transpusa pe panza de mai multi pictori (cea mai celebra fiind lucrarea lui Nicholas Poussin).
Pentru a fi cat mai original, Jacques Louis David (cel mai de seama reprezentant al stilului neo-clasic si cel mai celebru pictor al Frantei imperiale) a ales sa picteze momentul ulterior rapirii: cand sabinii pornesc o campanie razboinica contra romanilor, dar sunt opriti de femei (acestea nedorind sa-si vada tatii si fratii luptandu-se cu sotii lor).

Tabloul, de dimensiuni uriase (peste cinci metri in lungime) a fost conceput in decurs de patru ani (incluzand perioada cand David a stat in inchisoare) si poate fi vazut in colectia muzeului Luvru din Paris.

Stilul neo-clasic al lui David e inconfundabl: corpurile personajelor sunt toate in posturi eroice, ca niste statui, predomina peste tot liniile drepte, intr-o geometrie stricta.

Detaliile sunt de o precizie aproape fotografica, niciun centimetru din imensa lucrare nu e tratat cu neglijenta.

Privirea in detaliu o incepem cu fundalul (usor invaluit in ceata) unde avem o colina stancoasa, inconjurata cu ziduri (pazite de cativa soldati romani).
In varful colinei avem un templu (de mici dimensiuni, comparativ cu marile temple care vor domina viitorul oras).

In stanga il vedem pe Titus Talius, conducatroul sabinilor, venit in fruntea armatei pentru a cotropi Roma si a lua inapoi femeile rapite.
Pictat nud (desi in schitele initiale purta tunica si armura), acoperit doar de mantia rosie si de teaca sabiei.
Una dintre femeile sabine (purtandu-si copilul in brate) ingenuncheaza cerandu-i sa opreasca atacul.

In planul doi, o alta femeie (urcata pe un piedestal) isi ridica fiul deasupra capului, aratandu-l trupelor, gest ce are efectul scontat. Prin marea de sulite vedem un comandant aratand semnul opririi.

In mijlocul tabloului o avem pe Hersilia, fiica lui Titus si sotia lui Romulus.
Cu bratele deschise larg, se pune in calea armelor, nedorind sa vada o lupta pana la moarte intre tatal si sotul ei.

La picioarele ei, femeia bruneta ii arata lui Titus pruncii, rod al unirii intre romani si sabine, in timp ce batrana cu vesmant verde se ofera sa primeasca ea lovitura de sulita in locul lui Titus.

In dreapta lucrarii, Romulus (legendarul fondator al Romei) are bratul drept ridicat, pregatit sa lanseze sulita spre rivalul sau, dar gestul e oprit de actiunea disperata a sabinelor.
Ca si Titus (si o parte din soldati) e pictat nud, acoperit partial doar de scutul rotund (pe care vedem lupoaica, simbolul cetatii).

In spatele lui putem vedea trupele romane (cu cavaleria in frunte)... si ele oprindu-si avantul la vederea femeilor si a copiilor.

JACQUES LOUIS DAVID - SABINELE

- ulei pe panza
- timp: ~ 1799
- dimensiuni: 385 cm × 522 cm
- personaje: 17 (in prim plan)
- loc: Paris, muzeul Luvru