Veronese - Familia lui Darius in fata lui Alexandru Macedon

Daca in articolul precedent am vorbit despre fresca cu nunta lui Alexandru Macedon, de data asta vom vedea un tablou ce il are protagonist tot pe marele lider militar al antichitatii.
Familia lui Darius in fata lui Alexandru Macedon - in viziunea marelui pictor Veronese.

Un episod al campaniei lui Macedon in Orient, dupa infrangerea si alungarea regelui persan Darius.
Familia acestuia (sotia Stateira I alaturi de fiicele Drypetis si Stateira II) ingenuncheaza in fata lui Alexandru.
Acesta le va trata cu generozitate, incercand sa castige sprijinul poporului persan.

Tabloul poate fi admirat la Londra, la National Gallery, in camera 9 (de la etaj), alaturi de alte cinci tablouri ale lui Veronese.

Fundalul aminteste de un decor de teatru, pictat fara mari contraste. Balustrada alba e plina de privitori, martori ai scenei principale.
In prim plan personajele sunt asezate in trei grupuri.
Daca urmarim linia privirilor, putem observa ca majoritatea duc la regina si printesa, facandu-le principalul punct de atentie al tabloului.

Familia lui Darius e grupata intr-o forma (aproape) piramidala.
Regina si printesele ies in evidenta, prin culoarea deschisa a pielii (in contrast cu chipul rosiatic al batranului dregator) si prin rochiile in culori vii si pline de ornamente (in contrast cu albastrul mantiilor ce le inconjoara).

Chipul reginei Stateira si al printesei sunt aproape identice.
Cel mai probabil Veronese a folosit acelasi model feminin pentru a le portretiza.
Hainele nu sunt nici pe departe in stilul oriental - Veronese a ales sa le picteze in rochii venetiene, cu frumoase podoabe (mai ales sirurile de perle, purtate la gat si in par).

Alexandru e pictat impunator, inconjurat de soldatii sai, surprins chiar in momentul cand face gestul de clementa.
Costumul lui (in nuante roz-rosiatice) e inspirat din cele antice. Spre deosebire de cele ale soldatilor, costumati in armuri medievale (pictate extrem de amanuntit).
Duritatea metalului (din armuri si halebarde) e "indulcita" de mantiile viu colorate purtate de fiecare.

Nici in zona marginala a tabloului, Veronese nu se abate de la calitate.
Picteaza personaje extrem de detaliate, cum ar fi bufonul ce se sprijina de fata in costum verde (tinand in mana doi pechinezi de rasa) si maimuta dresata - ce intoarce spatele familiei regale, fiind preocupata cu siragul pe care il tine in mana.
Sau (in extremitatea dreapta) baiatul sprijinit de scutul auriu, frumos ornamentat.

VERONESE - FAMILIA LUI DARIUS IN FATA LUI ALEXANDRU MACEDON

- ulei pe panza
- timp: ~1570
- dimensiuni: 236 cm × 476 cm
- personaje: 21 (+ 27 pe fundal)
- loc: Londra, National Gallery

Giovanni Bazzi - Nunta lui Alexandru cu Roxana

Giovanni Bazzi (cunoscut si sub numele "Il Sodoma") a fost unul dintre pictorii cei mai influentati de stilul marelui Leonardo da Vinci (desi nu i-a fost elev).
In arta, aceeasi pasiune pentru detalii, pentru finete, preferand calitatea lucrarilor in dauna cantitatii (ne-au ramas relativ putine lucrari ale lui Bazzi).
Iar in viata, un veritabil Homo Universalis, cu aceeasi pasiune pentru cunoasterea de tot felul: stiinta, poezie, muzica.

In timpul cat a activat la Roma, Bazzi a fost angajat de bogatul bancher Agostino Chigi sa picteze una dintre camerele vilei sale (numita azi vila Farnesina).
Vom privi si noi in detaliu cea mai cunoscuta fresca a sa: o scena din viata lui Alexandru Macedon:
 "Nunta lui Alexandru cu Roxana".

Vila Farnesina (aflata pe malul Tibrului) este azi una dintre cele mai vizitate locuri din Roma.
Fosta locuinta particulara de bancheri, are peretii decorati cu lucrari ale unor mari pictori ai Renasterii.
Fresca lui Bazzi se afla la etajul 1, in fostul dormitor al bancherului Chigi.

Scena din fresca e si ea plasata intr-un dormitor si il are in centru pe insusi Alexandru Macedon.
Daca prelungim liniile drepte, vom vedea ca duc si ele undeva in spatele lui Alexandru.

Cu toate astea Alexandru Macedon e eclipsat de viitoarea mireasa, frumoasa Roxana (printesa regatului Bactria), stand pe pat, inconjurata de servitoare si amorasi.

Roxana e pictata cu mult rafinament si emana multa senzualitate (in ciuda privirii sfioase).
Are un san dezgolit, iar vesmantul ei e reprezentat doar de o panza transparenta.
Din privirea ei nu putem sa ne dam seama daca e bucuroasa de mariajul cu Macedon sau il accepta resemnata (fiind printesa unui regat cucerit).

In stanga frescei, cele trei servitoare tocmai parasesc dormitorul, aruncand o ultima privire spre stapana lor.
Toate trei sunt zugravite cu multa pricepere, mai ales cea din mijloc, semanand cu o statuie antica.

In dreapta, langa Alexandru, nu putem identifica exact cele doua personaje masculine: pot fi doi companioni ai marelui comandant, sau pot fi doua zeitati venite sa asiste la moment.
Rolul celor doua personaje e insa de a oferi simetrie in compozitie: in stanga avem doar prezente feminine, in dreapta masculine.

Cu toate acestea, compozitia e dezechilibrata de prezenta unui numar exagerat de amorasi (22) - prezenti si in aer si printre picioarele personajelor (incarcand prea mult spatiul).

In extremitatea dreapta, camera nuptiala are o deschidere prin care putem vedea imprejurimile palatului.
Un rau cu doua poduri (pe care trec cavalerii macedoneni) si o fortificatie construita in varf de munte.
Soarele se afla la apus, printre nori, anuntand o noapte plina pentru cuplul nou format.

GIOVANNI BAZZI - NUNTA LUI ALEXANDRU CU ROXANA
- fresca
- timp: ~1516
- dimensiuni: 660 cm x 370 cm
- personaje: 7 (+ 22 amorasi)
- loc: Roma, palatul Farnese, etaj 1

Botticelli - Primavera

In luna martie, la inceput de primavara, mi se pare firesc sa ne oprim privirile la celebrul tablou al lui Sandro Botticelli "Primavera".
O alegorie a renasterii naturii, printre zei si zeite din mitologia greco-romana.

Tabloul (pictat in jurul anului 1480) poate fi admirat la cunoscutul muzeu de arta din Florenta, galeria Uffizi (in galeria de est, sala nr 9), dupa ce s-a aflat multa vreme in colectia familiei Medici.

Pentru a intelege compozitia trebuie sa privim personajele de la dreapta la stanga.
Am evidentiat in imagine cele trei personaje care simbolizeaza lunile primaverii.
Zefirul (vantul de primavara) - luna martie
Venus (zeita iubirii) - luna aprilie
Mercur (mesagerul zeilor) - luna mai

Intre martie si aprilie avem renasterea naturii (nimfa Chloris se metamorfozeaza in zeita Flora).
Intre aprilie si mai avem perioada cea mai fertila si propice iubirii (reprezentata aici de dansul celor trei gratii).

Sa privim in detaliu fiecare fragment:

Zefirul (cu aripi si mantie albastra) este vantul de martie - cel ce alunga iarna si aduce primavara.
El sufla cu putere peste nimfa Chloris, pana ce o face "sa infloreasca" - sa devina zeita Flora.

Flora, simbolul renasterii naturii, este, de departe, cea mai minutios pictata din tot tabloul.
Chipul cu trasaturi frumoase, silueta zvleta, dar mai ales multitudinea de flori cu care e inconjurata.
Zeci de specii de flori, de toate culorile, ii impodobesc si parul si bratele si rochia.

In centrul tabloului sta zeita Venus, fiind anotimpul ei, al dragostei si fertilitatii.
Destul de sobra in gesturi si aspect, comparativ cu gratiile si Flora.
Poarta o mantie rosie si priveste spre noi, iar cu mana dreapta face semnul binecuvantarii.
In spatele ei avem un arbust de mirt (planta cu care e asociata in mitologie).

Zeul Mercur (in extremitatea stanga a tabloului - cu sandale cu aripi, sabie si mantie rosie), pare cumva desprins de restul grupului.
Priveste undeva spre cer, inaltand toiagul sau (caduceul) spre nori, alungandu-i (aducand astfel cerul senin al sfarsitului de primavara).
Langa el danseaza cele trei gratii (Placerea, Castitatea si Frumusetea - dupa unele interpretari).

Gratiile sunt aproape nud - au pe ele doar o panza transparenta, pictata cu mare finete de Botticelli.
Aceeasi pricepere la detalii o vedem la pictarea complicatelor impletituri din parul lor blond.

Dansul gratiilor insa e "amenintat" de undeva de sus.
Cupidon (legat la ochi) tocmai a tintit spre cea din mijloc (Castitatea). Sageata de iubire o va transforma si pe ea intr-o indragostita.

BOTTICELLI - PRIMAVERA
- tempera pe panza
- timp: ~1480
- dimensiuni: 202 cm × 314 cm
- personaje: 9
- loc: Florenta, galeria Uffizi, sala 9