Tuesday, August 23, 2022

Lucas Cranach - Fantana tineretii

Obsesia tineretii vesnice exista de cand lumea.
O dorinta a multora, care a inspirat mituri, printre care si cel al Fantanii Tineretii.

Unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai Renasterii germane, Lucas Cranach, a realizat cea mai cunoscuta ilustrare a acestui mit (in jurul anului 1546, cand avea deja peste 70 de ani), avand ca referinta poemul contemporanului sau, Hans Sachs.


Nu se stie cine a comandat acest tablou, sau daca a fost facut de Cranach din proprie inspiratie, dar, dupa moartea pictorului, a facut parte din colectia regala a Prusiei (astazi aflandu-se la muzeul de arta din Berlin).

Privind in adancimea tabloului, vedem un peisaj fantastic, probabil fara o referinta reala, ci unul izvorat din imaginatia artistului.
Stanci uriase, de forme ciudate, pe varful uneia dintre ele fiind construit un castel.

Un alt castel (de data asta mult mai mare si mai detaliat) e amplasat in dreapta, pe malul unui rau, la poalele stancilor.

Planul principal al lucrarii urmeaza o impartire, pe de o parte in trei (malul stang, bazinul de apa, malul drept), dar si in doua jumatati egale: pana la coloana izvorului avem doar personaje batrane, iar partea dreapta e rezervata tineretii.

In partea stanga, pe drumuri prafuite, sosesc carute pline cu femei in varsta, atrase de renumele izvorului, dornice sa vada si sa traiasca minunea reintineririi.
Intre personaje se distinge barbatul cu roba rosie, ochelari si catastif sub brat. Cel mai proabil un doctor, cercetand cu atentie miraculoasa transformare.

Mai jos, pictorul plaseaza patura sociala cea mai defavorizata: aici batranele sunt aduse la izvor cu roaba, cu targa, sau chiar cu carca.

Ne indreptam privirea spre locul principal al compozitiei: Fantana cu apa vindecatoare, care poate da inapoi ceasul biologic.
Amplasata (evident) in centrul lucrarii, scoasa in evidenta si prin lumina care cade pe trupuri si pe suprafata apei.

Femeile batrane (care intra in bazin prin partea stanga) sunt pictate in mod grosier, reprezentate prin miscari greoaie, spinari arcuite, chipuri care amintesc de stilul lui Hieronymus Bosch sau de caricaturile schitate in caietele lui daVinci.

Contactul cu apa miraculoasa duce la o metamorfoza completa: o intinerire cu cativa zeci de ani.
Odata trecute de coloana izvorului, trupurile si chipurile capata trasaturi adolescentine, parul alb devine blond-auriu, vigoarea si vitalitatea pulseaza din nou in interior.

Nudurile de fete tinere sunt omniprezente in lunga cariera a lui Cranach, acesta pictand multe scene mitologice cu zeite si nimfe.
In schimb, nudurile de femei in varsta reprezinta o premiera pentru el, si (in general) o raritate in pictura Renasterii.

Fetele sunt asemanatoare la chip, la par si la trup (probabil artistul folosind ca referinta acelasi model) dar pozitiile si atitudinile in care sunt surprinse evita monotonia imaginii: unele inoata, altele isi spala trupul, altele parul, altele se harjonesc - totul inspira ideea de dinamism, dar si cu o sugestie erotica.

Odata iesite din Fantana tineretii, fetele sunt intampinate de un tanar gentilom, care le indeamna spre cortul rosu, acolo unde vor gasi rochii elegante, pe masura lor.

Mai sus de cort si de izvor avem o gradina cu pomi roditori (in contrast cu peisajul sterp si stancos din stanga).
Aici fetele se plimba la bratul gentilomilor, in acompaniamentul muzicienilor.

Tot aici, vedem partea de sus a izvorului, ornamentata cu imaginea zeitei Afrodita si a micului Cupidon.

De cealalta parte a pomilor, intr-un luminis, a fost intinsa o masa bogata, unde femeile reintinerite sunt invitate sa petreaca, sa sarbatoreasca miracolul prin care au trecut.

La cateva secole distanta, tabloul lui Cranach inca fascineaza, fobia fata de neajunsurile batranetii si imaginea utopica a tineretii vesnice fiind la fel de actuale si astazi.

...............................................................

LUCAS CRANACH - FANTANA TINERETII

- ulei pe lemn
- timp: ~ 1546
- dimensiuni: 120.6 cm × 186 cm
- personaje: ~ 101
- loc: Berlin, muzeul de arta