Lawrence Alma-Tadema - Baile din Caracalla

Am inceput primavara cu o lucrare a lui Lawrence Alma-Tedema si revin cu drag la acest pictor (care pe mine m-a impresionat de fiecare data).

Daca in articolul precedent (despre Francois Flemeng) am vazut o scena de scaldat a doamnelor din perioada baroca, acum vom vedea una specifica Romei Antice.

Baile din Caracalla (pictata in 1899 si aflata, din cate stiu, intr-o colectie privata) ne duce cu imaginatia intr-una dintre cele mai mari bai publice ale Romei (construita in vremea imparatului Septimius Severus, si aflata in uz cateva sute de ani, chiar si dupa caderea imperiului).

Ruinele bailor sunt vizitate in fiecare an de turisti, impresionati mai ales de dimensiunea complexului (intins pe 25 de hectare).

Formatul tabloului (inalt, vertical) e unul dintre cele mai uzitate de Alma-Tadema.
Asta ii permite impartirea in doua planuri distincte a scenelor prezentate.

In plan departat, privind in detaliu, observam sala mare a bailor, cu doua mari bazine pentru scaldat, unul pentru barbati si unul (cel mai apropiat de privirea noastra) in care inoata femeile.
Nu exista pudoare, vremurile antice fiind vestite pentru atitudinea liberala in ceea ce priveste corpul nud si senzualitatea.

Desi persoanjele sunt schitate sumar, ele exprima perfect atmosfera bailor (acest loc de relaxare, placere si socializare).
Undeva in dreapta tabloului, un tanar baiat (neavand mai mult de 14 ani) priveste curios (intins pe marginea bazinului) spre grupul femeilor din apa, spre amuzamentul acestora.

In prim plan avem trei tinere care stau de vorba, inca imbracate in vesminte de strada.
Nu stim ce spune fata din stanga, ascultata cu atata atentie de celelelte doua, dar stim cu cata delicatete le-a pictat Tadema, fiecare detaliu fiind redat perfect.
Parul carliontat prins in coc, trasatuirle chipurilor, gesturile, faldurile in tonuri deschise cu nuante de verde si galben, nimic nu a fost neglijat de genialul pictor.

.........................................................

.........................................................

Lawrence Alma-Tadema revine la tema bailor romane 10 ani mai tarziu, in tabloul (aflat azi la muzeul Tate din Londra) numit A favourite custom (nu i-am gasit o traducere potrivita in romana).

De data asta avem o sala de baie numai cu personaje feminine, atat cele din zona departata (socializand intinse pe bancutele din marmura) cat si cele ce se scalda in bazin.

Maiestria pictorului e din nou la cote inalte, daca privim felul cum a redat atat delicatetea chipurilor cat si lumina care se reflecta pe pielea uda, undele de pe suprafata bazinului si semitransparenta apei, care ascunde si dezvaluie in acelasi timp trupurile fetelor.

LAWRENCE ALMA TADEMA - BAILE DIN CARACALLA

- ulei pe panza
- timp: ~ 1899
- dimensiuni:  95.3 x 152.3 cm
- personaje: 3 (in prima plan) + alte 30 (in fundal)
- loc: colectie privata

Francois Flameng - Baia doamnelor de curte

In perioada asta cu canicula insuportabila am considerat potrivit sa scriu despre o lucrare cu tematica mai usoara, care sa ne duca cu gandul la racoarea mult dorita de toti.

Am ales un tablou al francezului Francois Flameng, o lucrare atipica pentru el (fiind un pictor academist, specializat in scene de razboi).

Baia doamnelor de curte (realizata in 1888 - si aflata in colectia muzeului Hermitage, din St Petersburg) nu are in spate o poveste complicata: reprezinta o scena intima, in care cateva doamne din inalta societate petrec o dupa amiaza de relaxare intr-o gradina care are in centru un bazin tocmai bun pentru scaldat.

Privind mai de aproape, putem observa in stanga o doamna coborand dintr-o lectica.
Lectica, cat si rochia (din matase verde, cu corset si guler de dantela) amintesc mai degraba de perioada baroca decat de cea contemporana pictorului.

Langa fantana avem un mic grup: doua tinere doamne sunt ajutate de slujnice sa-si scoata rochiile (pe cat de elegante, pe atat de calduroase). Flemeng le-a pictat cu maxim de rafinament: gesturile (aratand noblete si o tenta de aroganta) sunt tipice clasei sociale pe care o reprezinta - iar rochiile incanta privirile prin cromatica aleasa.

In plan mai apropiat, o alta tanara a scapat de stransoarea corsetului si de rochia greoaie si e gata sa se scalde in apa racoroasa a bazinului. Trupul ei pare ca straluceste, fiind modelat de pictor intr-un joc subtil de lumini si umbre.

In dreapta tabloului, o fata sta tolanita pe un covor persan si perne orientale.
Este singurul personaj care se uita direct spre noi, privitorii acestei lucrari.

Langa ea, doua tinere (si ele pictate in culori splendide) se afla in plina conversatie, amanand momentul scaldatului. Cea cu rochia in nuante de verde si galben tocmai ce isi scoate pantofii.

In mijlocul bazinului, nu putem sa nu observam fantana, cu o sculpura mare din marmura.
Nu stim exact care a fost intentia pictorului, daca a fost sau nu un admirator al lui Giambologna, grupul reperezentat semanand mult cu statuia Rapirea Sabinelor a acestuia.

La baza fantanii vedem si tinerele care s-au scaldat deja si acum cauta doar relaxarea.
Cea bruneta priveste luciul apei cu un zambet cald, iar cealalta isi piaptana parul lung si roscat, privind spre fetele ramase inca pe mal.

FRANCOIS FLAMENG - BAIA DOAMNELOR DE CURTE

- ulei pe panza
- timp: ~ 1888
- dimensiuni: 90 x 115 cm
- personaje: 13
- loc: St.Petersburg, muzeul Hermitage