J.L. Gerome - Duel dupa mascarada

Pe final de ianuarie am ales tot o lucrare in decor alb de iarna, dar cu o tematica complet diferita.

Duel dupa mascarada (Suite d'un bal masqué) al lui Jean-Leon GEROME (pictorul francez despre care am mai scris in noiembrie).

Tabloul a avut un asemenea succes la salonul din 1857, incat a primit imediat oferte de la unii dintre cei mai bogati si puternici oameni ai perioadei. Fiul regelui Louis-Phillipe a cumparat lucrarea originala, iar pentru printul Alexandru al Rusiei pictorul a realizat o copie fidela.

Originalul se afla astazi la muzeul Conde (amenajat intr-un frumos palat) din orasul Chantilly.

Nu se stie exact originea povestii ce a inspirat tabloul (daca a existat acest incident sau e doar o fantezie). Aceleasi personaje le putem intalni si in schita realizata de pictorul Thomas Couture tot in 1857 (in care vedem pregatirea duelului, de data asta intr-un decor de toamna, fara zapada).

Compozitia nu e foarte complexa, dar e bine gandita pentru a crea efectul dorit de Gerome.
Centrul e lasat liber (aici putand vedea doar haina aruncata si spada abandonata) pentru separarea celor doua tabere.
Persoanele din stanga sunt grupate intr-o forma piramidala, pe cand o linie curba descrie perfect prabusirea duelistului ranit in bratele companionilor.

In dreapta, tabara invingatoare (a acestui duel cu spada la margine de padure - caruia nu ii stim cauza) se retrage spre trasura cu care a sosit.
Duelistul (costumat in indian) pare si el ranit, dupa pozitia corpului si dupa cum e sustinut de prietenul costumat in arlechin.

Tristetea si disperarea se pot citi pe chipurile celor din stanga.
Doua personaje in haine de gentilomi de secol XVII si unul in costum rosu de doge venetian isi sustin prietenul ranit de varful spadei.

Costumat in Pierrot (personaj tipic al teatrului de strada numit Commedia dell'arte - reprezentand de obicei naivitatea), acesta si-a pierdut cunostinta, cazand in bratele celorlalti. Doar bratul drept mai are puterea de a tine inca spada.

"Dogele" isi duce degetele la pieptul sau, acolo de unde tasneste sangele peste costumul alb.
La fel de alb precum costumul e si chipul lui Pierrot (in total contrast cu costumele celorlalti, dar in acelasi ton cu decorul inzapezit).

Desi e puternic fardat, albul chipului ne duce si la ideea stingerii vietii, rana din pieptul sau putand fi una mortala.

JEAN-LEON GEROME - DUEL DUPA MASCARADA

- ulei pe lemn
- timp: ~ 1857
- dimensiuni: 139 cm × 56 cm
- personaje: 6
- loc: Chantilly, muzeul Conde

Pieter Bruegel - Recensamant la Bethleem

Primul articol din anul acesta se potriveste cu vremea de afara: avem zapada in Bucuresti (tot mai rara in ultimii ani) exact cand am inceput sa scriu despre un tablou de iarna.

Despre familia de artisti Bruegel am mai vorbit pe blog: atat Pieter Bruegel cat si fiul Jan Bruegel, cu stiluri atat de diferite.
De data asta voi scrie despre o colaborare intre Pieter si fiul sau mai mare, numit Pieter cel tanar (cel care i-a copiat indeaproape stilul).

Recensamant la Bethleem a fost pictat de Pieter (cel Batran) in 1566, dar fiul sau a facut o varianta mai detaliata, in culori mai vii.

Varianta prezentata aici se afla in Olanda, in orasul Maastricht, la muzeul Bonnefanten (amenajat intr-o fosta fabrica, de pe malul raului Meuse).

Tema biblica a recensamantului ordonat de imparatul roman Augustus in tot imperiul e adusa de pictor in lumea sa: cea a unui orasel olandez de secol 16.
Compozitia e extrem de complexa (o trasatura principala pentru Bruegel), numarand aproximativ 202 personaje (dupa numaratoarea mea) si 10 cladiri, dispuse pe mai multe planuri.

Vom lua pe rand fiecare zona a lucrarii, gasind in fiecare o lume fascinanta si plina de amanunte.

Planul cel mai indepartat este cel din stanga-sus, delimitat de acoperisul alb al cladirii principale si de ramurile copacului pe care au poposit ciorile (omniprezente in orice peisaj de iarna).
Putem vedea o biserica (modesta, de piatra, lipsita de ornamente sau masivitate) si cateva case saracacioase, in fata carora s-a aprins un foc.

Imediat langa ele, se intinde un mic lac inghetat, traversat de mai multi sateni, unii carand in spate niste cosuri uriase, cocosati de greutate si cu teama de nu se crapa gheata sub ei.
Mai sus, cativa copii se joaca patinand, unul dintre ei luand o cazatura zdravana.

Un alt foc e aprins langa cladirea din caramida rosie, adunand un grup numeros de oameni pentru a se mai incalzi putin.
Aproape de foc vedem si un mic adapost improvizat in scorbura unui copac, dar si o incaierare intre cativa sateni.

In coltul din dreapta avem ruinele unui castel, inca impunator - in ciuda turnurilor degradate de timp.
La cladirea din dreapta, langa rotile carelor, observam o ingramadire de soldati in armura - aici fiind (cel mai probabil) cazarma acestei asezari.

Coboram privirea mai jos, la coltul unde avem o alta apa inghetata.
Aici copiii se joaca cu o sanie de lemn si cu titirezuri invartite cu sfoara.

Ajungem si la portiunea (din stanga) unde avem actiunea principala (cea care da si titlul tabloului): recensamantul populatiei.
Cateva zeci de persoane (de toate varstele) se ingramadesc la micul ghiseu improvizat la fereastra cladirii de caramida.
Functionarii le cer oamenilor ceva cu care nu sunt deloc obisnuiti: ordine si rabdare.

Persoanele din prim plan sunt total impasibile la problemele birocratice ale recensamantului: au ceva mult mai important de facut. Taierea a doi porci, principala sursa de hrana pentru perioada aspra a iernii.

In toata aceasta agitatie, se pregateste sa se aseze la coada pentru recensamant si un cuplu venit de la Nazaret. Iosif si tanara Maria (in ultima luna de sarcina). Infrigurati, obositi dupa atata drum si ingrijorati ca nu vor gasi gazduire in micul orasel.
Precum stim din Biblie, vor gasi loc de inoptare doar intr-o iesle saracacioasa, aflata in afara orasului.

PIETER BRUEGEL (cel tanar) - RECENSAMANT IN BETHLEEM

- ulei pe lemn
- timp: ~ 1579
- dimensiuni: 120 cm × 171 cm
- personaje: ~ 202
- loc: Maastricht, muzeul Bonnefanten