Veronese - Nunta din Cana

In saptamana Pastelui am ales sa nu fac un articol despre Cina cea de Taina sau Rastignire (aveam cateva zeci de variante). Am ramas la pictura lui Veronese si am ales cea mai impresionanta lucrare a lui: Nunta din Cana.

Un episod din Noul Testament (mai exact din Evanghelia lui Ioan) relatand prima minune facuta de Isus: la rugamintea mamei sale, a transformat apa in vin, pentru a ajunge pentru toti nuntasii.

Tabloul (de dimensiuni mari) se gaseste in colectia celui mai celebru muzeu de arta din lume: muzeul Luvru din Paris.
De asemenea, se afla in cea mai vizitata sala a muzeului: cea in care se afla si Mona Lisa a lui daVinci (cele doua tablouri se afla 'fata in fata').

Daca facem abstractie pentru cateva momente de personaje (in numar de 122, daca am numarat eu bine), putem observa mai bine liniile dominante din compozitie.
In primul rand cele doua mari orizontale : masa lunga si balustrada (amplasata exact la mijlocul tabloului).
Apoi liniile verticale: un numar mare de coloane in stil antic (la care se adauga si imensul turn din dreapta).
Daca urmarim liniile de perspectiva, observam (asa cum era de asteptat) ca se intalnesc in punctul central al compozitiei: chipul lui Isus.

Isus, alaturi de mama sa si de o parte dintre ucenici, se afla la masa principala, fiind oaspeti de seama ai nuntii.
Intr-o multitudine de gesturi si expresii faciale cat mai diverse (facute de zecile de persoane din jur), Isus se diferentiaza prin pozitia fixa si ochii atintiti spre noi, privitorii acestui tablou.

In prim plan avem grupul muzicienilor, ocazie de a vedea ca Veronese nu are doar un simt ascutit al culorilor, dar si simtul umorului.
Muzicienii poarta chipul celor mai buni pictori venetieni ai momentului: cel din stanga (in costum alb) e chiar Veronese, insotit de Jacopo Bassano, Tintoretto si batranul Titian.

La picioarele lor stau doi caini de rasa, total impasibili la agitatia din jur.

Tot in prim plan, in stanga si in dreapta muzicienilor avem degustarea apei transformata in vin.
Slujbasii toarna din vase, nobilii (in costumele lor somptuase, pictate in culori vii) gusta si apreciaza bautura obtinuta miraculos.

Vinul este servit si la masa mirilor (in partea stanga a tabloului).
Mirele (in haine orientale, cu o mantie aurie pe umeri) intinde mana dupa pahar, in timp ce mireasa (in rochie alba cu albastru, impodobita cu aur si perle) priveste spre noi.
Langa ei avem doar chipuri mirate, neintelegand cum s-a produs o asemenea minune.
Singura nepasatoare este domnita blonda cu rochie albastra si scobitoare in mana.

Reactii de uimire si costume in culori incredibile - asta gasim in capatul opus al mesei si al tabloului.
De data asta oaspetii poarta vesminte venetiene - singurii cu aer oriental sunt servitorii care aduc vinul la masa.

Revenim la axa centrala a tabloului pentru personajele (deloc intamplatoare) aflate deasupra mesei.
Chiar deasupra lui Isus, este taiata carnea de miel, o scena ce simbolizeaza viitorul sacrifiu al Mantuitorului.

VERONESE - NUNTA DIN CANA

- ulei pe panza
- timp: ~1563
- dimensiuni: 677 cm × 994 cm
- personaje: 122
- loc: Paris, Muzeul Luvru

Veronese - Familia lui Darius in fata lui Alexandru Macedon

Daca in articolul precedent am vorbit despre fresca cu nunta lui Alexandru Macedon, de data asta vom vedea un tablou ce il are protagonist tot pe marele lider militar al antichitatii.
Familia lui Darius in fata lui Alexandru Macedon - in viziunea marelui pictor Veronese.

Un episod al campaniei lui Macedon in Orient, dupa infrangerea si alungarea regelui persan Darius.
Familia acestuia (sotia Stateira I alaturi de fiicele Drypetis si Stateira II) ingenuncheaza in fata lui Alexandru.
Acesta le va trata cu generozitate, incercand sa castige sprijinul poporului persan.

Tabloul poate fi admirat la Londra, la National Gallery, in camera 9 (de la etaj), alaturi de alte cinci tablouri ale lui Veronese.

Fundalul aminteste de un decor de teatru, pictat fara mari contraste. Balustrada alba e plina de privitori, martori ai scenei principale.
In prim plan personajele sunt asezate in trei grupuri.
Daca urmarim linia privirilor, putem observa ca majoritatea duc la regina si printesa, facandu-le principalul punct de atentie al tabloului.

Familia lui Darius e grupata intr-o forma (aproape) piramidala.
Regina si printesele ies in evidenta, prin culoarea deschisa a pielii (in contrast cu chipul rosiatic al batranului dregator) si prin rochiile in culori vii si pline de ornamente (in contrast cu albastrul mantiilor ce le inconjoara).

Chipul reginei Stateira si al printesei sunt aproape identice.
Cel mai probabil Veronese a folosit acelasi model feminin pentru a le portretiza.
Hainele nu sunt nici pe departe in stilul oriental - Veronese a ales sa le picteze in rochii venetiene, cu frumoase podoabe (mai ales sirurile de perle, purtate la gat si in par).

Alexandru e pictat impunator, inconjurat de soldatii sai, surprins chiar in momentul cand face gestul de clementa.
Costumul lui (in nuante roz-rosiatice) e inspirat din cele antice. Spre deosebire de cele ale soldatilor, costumati in armuri medievale (pictate extrem de amanuntit).
Duritatea metalului (din armuri si halebarde) e "indulcita" de mantiile viu colorate purtate de fiecare.

Nici in zona marginala a tabloului, Veronese nu se abate de la calitate.
Picteaza personaje extrem de detaliate, cum ar fi bufonul ce se sprijina de fata in costum verde (tinand in mana doi pechinezi de rasa) si maimuta dresata - ce intoarce spatele familiei regale, fiind preocupata cu siragul pe care il tine in mana.
Sau (in extremitatea dreapta) baiatul sprijinit de scutul auriu, frumos ornamentat.

VERONESE - FAMILIA LUI DARIUS IN FATA LUI ALEXANDRU MACEDON

- ulei pe panza
- timp: ~1570
- dimensiuni: 236 cm × 476 cm
- personaje: 21 (+ 27 pe fundal)
- loc: Londra, National Gallery