Henryk Siemiradzki - Christian Dirce

Henryk Siemiradzki este un nume aproape necunoscut in tara noastra, desi a fost la vremea lui unul dintre cei mai remarcabili pictori europeni.
Specializat in teme antice si mitologice, redate in compozitii ample, cu o preocupare pentru fiecare detaliu.

Lucrarea sa din 1897, Christian Dirce, e poate cea mai cunoscuta.
Un tablou de mari dimensiuni, ilustrand un episod al persecutiei crestinilor in Roma Antica, cu trimitere la tema mitologica a reginei din Teba, Dirce.

Dirce, o regina geloasa pe nepoata sa (Antiopa, una dintre iubitele lui Zeus) a murit fiind legata de coarnele unui taur si strivita de o stanca.
In epoca imparatului roman Nero, aceasta scena mitologica este jucata in arena, ca un pretext de executie al unei tinere crestine.

Nu se stie pentru cine a pictat Siemiradzki acest impresionant tablou, sau parcursul lui pana a ajuns la Muzeul de Arta din Varsovia, Polonia (tara de origine a pictorului). 

Compozitia (cu peste 30 de personaje, daca le numaram si pe cele din planurile secundare) este una complexa, dar destul de statica (in stilul academic, pictorul nelansandu-se influentat de stilul romantic, aflat in plin avant la vremea sa).
Liniile de perspectiva (ale zidurilor circului) duc spre un punct aflat in stanga, in afara tabloului.

Linii ce ne atrag privirea spre cel responsabil cu desfasurarea acestei scene pline de cruzime: imparatul Nero, ramas in istorie drept o figura grandomana si brutala.
Il vedem insotit de suita, toti dornici sa priveasca mai de aproape pe tanara sacrificata pentru acest spectacol fara mila.

In dreapta imparatului, un tanar tine pe o perna o lira, instrumentul muzical preferat de Nero (acesta recitand des in public poeme, acompaniat de sunetele corzilor).

Pictorul l-a infatisat pe imparat cu trasaturi grosolane, corpolent si greoi, infasurat intr-o mantie cu ornamente aurii, la fel de straluctoare precum laurii de pe cap, simbol al statutului sau.
Langa Nero sta un ofiter in varsta (cel mai probabil sef al garzii pretoriene), solid si impunator, privind ingandurat in jos.

In dreapta tabloului avem doua grupuri: purtatorii litierei imparatului (toti cu privirea inainte, cu chipurile lipsite de orice emotie) si patru gladiatori (atat de obisnuiti cu moartea si executiile in arena).

Ne indreptam atentia si in partea de jos, unde putem vedea tristul rezultat al setei de cruzime al imparatului si al publicului din capitala imperiului.
Tanara crestina, despuiata si legata de cornele taurului, murind in chinuri groaznice.
Culcata peste trupul masiv al animalului (ucis si el, de o lovitura de sulita).
Intr-o pozitie contorsionata, scaldata in lumina, cu incheieturile mainilor si ale picioarelor pline de sange, pictata cu un realism remarcabil.

O scena pe care o va zugravi peste cativa ani (de data asta folosind cuvinte, nu culori) si scriitorul (conational al pictorului) H.Sienkiewicz, autorul romanului Quo Vadis.

HENRYK SIEMIRADZKI - CHRISTIAN DIRCE

- ulei pe panza
- timp: 1897
- dimensiuni: 530 cm × 263 cm
- personaje: ~ 30
- loc: Varsovia, Muzeul National