De data asta voi scrie despre cea mai cunoscuta lucrare a sa (tot un triptic): Gradina Placerilor.
Ca si Carul cu Fan, aceasta se afla la Madrid, in muzeul Prado, intr-o sala dedicata special marelui pictor (sala 56A).
Panoul central (cel ce da si titlul intregii lucrari) reda o scena in aer liber, intr-o gradina plina de elemente fantastice, rod al imaginatiei la superlativ a autorului.
Cu greu putem gasi o perspectiva, sau un principiu clar dupa care au fost amplasate personajele (cateva sute la numar).
Si, cu toate acestea, compozitia nu e dezechilibrata, desi privirea e atrasa in zeci de locuri deodata.
In partea de sus avem un lac, cu cinci fantani.
Structura lor e cel putin bizara, nesemanand cu nimic familiar noua. Nu sunt fantani de marmura, sau de piatra, cu oranamente sculptate.
Par facute din piatra lucioasa (roz si albastra) cu elemente organice, cu forme cat mai ascutite si mai rasucite.
Cea din centru are cateva personaje nud, care ori se odihnesc pe balustrada ingusta, ori inoata in jurul ei, ori se adapostesc in cavitatea de la baza.
La baza fantanii din stanga avem o specie din lumea fanteziei: fiinte acvatice cu cap de soparla si trup de peste.
O astfel de fiinta isi intinde bratele spre o sirena (trup de femeie si coada de peste).
Alaturi, avem si grupuri de oameni: cativa asezati pe iarba, ospatandu-se dintr-o capsuna uriasa.
Mai sus, un alt grup iese din apa lacului si se inghesuie intr-o coaja sparta de ou.
Sub planul cu lac si fantani avem o pajiste - singurul spatiu din tablou unde avem linii clare de compozitie: personajele se invart intr-un cerc larg (in sens invers acelor de ceasornic).
Aproape o suta de barbati goi dau ocol micului lac unde se scalda femeile.
Toti sunt calare pe o sumedenie de animale - si din fauna reala si din cea mitologica: cai, magari, porci, tapi, camile, porci, inorogi, grifoni.
Femeile nu par impresionate de cei ce le dau tarcoale.
Se balacesc in apa mica a "piscinei" rotunde, printre pasari care ori se adapa ori se aseaza pe capetele lor.
La stanga acestui mic lac, pe o pajiste in panta, privim o pasare cu cioc lung si ascutit, in care se inghesuie un grup de oameni (cativa dintre ei stau cu capul in jos).
Un alt om cu capul in jos sta asezat pe capul pasarii.
Simboluri imposibil de descifrat, autorul preferand sa nu lase nicio explicatie scrisa.
Ciudatenii si mai mari gasim si de partea cealalta a micului lac:
Oameni purtand pe umeri un fel de coada uriasa de crustaceu, pe care sta un mic urs.
Alt grup de personaje - inghesuite intr-o floare rosie.
Un om stand cu capul in jos, tinand pe picioare o sirena (si ea cu capul in jos).
Sau grupul care poarta (ca pe un stindard) o soparla.
Mai "coboram un etaj" si dam de coltul cu opt pasari uriase (foarte realist pictate).
Printre ele stau oamenii (disproportionat de mici): unii cazuti in melancolie, altii in gesturi erotice.
Cum ar fi cuplul de pe spatele ratei: un cuplu inter-rasial, ceva extrem de rar in epoca.
Langa ei, in apa, un ciorchine urias e devorat cu lacomie de cateva persoane.
Un alt fruct de dimensiuni uriase (un mar sau piersica) serveste drept ambarcatiune pentru un cuplu.
Pe mal vedem un om impovarat de greutatea unei stridii (din care rasar picioarele unui om adormit).
Tot un fel de scoica adaposteste trei persoane, iar langa ea, un trunchi de copac (mic si piramidal) are si ea cativa oameni ascunsi in scorbura sa.
Pe o ramura scurta, o pasare lasa din cioc un fruct catre un grup mare de "gura-casca".
Scene greu de interpretat avem si in extremitatea dreapta.
Daca grupul din livada cu pomi reprezinta o scena destul de realista, in schimb cele trei femei adunate sub clopotul transparent ne ridica destule intrebari.
La fel si cuplul intins in iarba, cu un barbat cu cap de poama albastra soptindu-i ceva tinerei de langa el.
Bufnita, simbolizand in epoca cand ideea de intelepciune, cand pe cea de vrajitorie, o gasim in mai multe scene din tablou.
In acest colt e cufundata in apa si imbratisata de un personaj care priveste spre noi.
Tot pe apa, vedem un cuplu intr-un glob translucid - care poate simboliza un pantec de femeie (mai ales daca observam gestul barbatului - o atingere usoara tocmai pe pantec).
In schimb, nu putem descifra simbolul acelui tub prin care un chip priveste curios la sobolanul de la celalalt capat.
Oameni hranindu-se cu fructe uriase, oameni "locuind" in fructe, pasari oferind fructe.
Teme deja intalnite, dar repetate in combinatii noi si surprinzatoare si aici - in partea de jos a tabloului.
Dupa toate grozaviile vazute, ultimul colt (cel din dreapta-jos) e chiar banal.
Un grup de femei si un african (cu o cireasa drept palarie) privesc spre scenele din preajma lor.
..................
Cum pot fi interpretate toate acestea ?
S-a spus despre Bosch ca ar fi fost nebun (unul genial, dar totusi dereglat)
S-a spus ca ar fi facut parte din secta adamita (cea care glorifica viata dedicata placerilor).
(dar atunci cum explicam picturile sale reprezentand caznele din infern ?).
O interpretare mai rationala face trimitire la folclorul flamand si la diverse jocuri de cuvinte cu trimitere sexuala, pe care Bosch le-a pictat la modul direct.
HIERONYMUS BOSCH - GRADINA PLACERILOR
- ulei pe lemn
- timp: ~ 1490
- dimensiuni: 205.5 cm x 385 cm
- personaje: cateva sute
- loc: Madrid, Muzeul Prado
No comments:
Post a Comment