Prima data cand am auzit de Tintoretto a fost cand am rasfoit o carte veche de istoria artei, acum multi ani.
Erau doar cateva randuri despre el, si o ilustratie alb negru (toate reproducerile din carte fiind fara culori) a lucrarii Originea Caii Lactee.
Prin urmare, a ramas principala imagine cu care il asociez pe marele artist venetian.
Varianta color am vazut-o mult mai tarziu, intr-o revista de pictura, si apoi, in epoca internetului, la rezolutie mare, pe ecranul computerului.
Cine are drum la Londra, poate admira (gratuit) originalul, tabloul fiind expus la National Gallery.
Spuneam in articolul precedent despre obicieiul pictorului de a lucra rapid, neglijent, lasand multe lucrari neterminate.
Din fericire, la acest tablou, avem un caz fericit: totul este lucrat cum trebuie.
Incepand cu compozitia, bazata atat pe o diagonala (data de inclinarea trupului zeitei) dar si pe o serie de linii curbe, care dau impresia de dinamism.
Subiectul ales este unul destul de rar reprezentat in pictura.
Conform mitologiei, Zeus isi aduce fiul (facut cu muritoarea Alcmene) sa fie alaptat de sotia sa, Hera.
Astfel, micul Hercules va capata puteri de zeu, fiind hranit cu lapte divin.
Tintoretto il picteaza pe Zeus sub forma unui tanar viguros, infasurat in dubla mantie (rosie si albastra), insotit de vulturul sau, care ii duce in gheare si arma sa de temut (manunchiul de fulgere).
Hera e pictata nud, cu trupul in umbra, dar cu chipul si picioarele invaluite intr-o lumina stralucitoare.
Vesmintele (tot in rosu si albastru) sunt cazute la picioare, peste un nor cenusiu, pe care stau si cativa pauni (pasari considerate simbolul ei).
Pictorul ne-o arata in momentul cheie al mitului: cand se retrage speriata, atunci cand alaptarea devine prea dureroasa.
Stropii de lapte se raspandesc pe albastrul cerului, devenind stele.
TINTORETTO - ORIGINEA CAII LACTEE
- ulei pe panza
- timp: ~1580
- dimensiuni: 148 cm × 165 cm
- personaje: 7
- loc: National Gallery, Londra
..............................................................
..............................................................O lucrare asemanatoare, facuta cam in aceeasi perioada, este Bacchus, Venus si Ariadna, aflata in colectia expusa la palatul dogilor.
Din pacate, este una nefinisata (dupa cum se observa la faldurile vesmintelor, si la vegetatia de la picioarele personajelor).
Ilustreaza o alta legenda antica, a printesei din Creta, de care se amorezeaza zeul Bacchus.
Cand acesta ii intinde inelul, zeita Afrodita (Venus) ii pune pe cap o cununa de stele, cunoscuta de astronomi drept Corona Borealis.
