Pieter Bruegel - Proverbe flamande

Am luat o mica pauza cu blogul in ultima vreme, neavand niciun chef sa scriu despre arta cand la doi pasi de noi se petrec atrocitatile unui razboi.
Abia zilele astea m-am fortat sa termin un articol inceput in februarie.

Articol despre una dintre cele mai complexe picturi realizate vreodata: Proverbe Flamande, sub semnatura inegalabilului Pieter Bruegel.

Dincolo de subiect si detalii (despre care voi scrie mai departe in articol), tabloul e cunoscut si prin numarul impresionant de copii: majoritatea facute in atelierul fiului lui Bruegel - aflate acum in zeci de muzee de pe tot globul.
Originalul (pictat de Pieter Bruegel in jurul anului 1559) poate fi vazut la Berlin, in muzeul de arta.

Majoritatea tarilor au o cultura populara in care gasim multe expresii si proverbe, iar zona Tarilor de Jos nu face exceptie.
Ba chiar exceleaza, lucrarea de fata continand peste o suta.

...............

Indreptandu-ne atentia mai intai in partea de sus a tabloului, identificam primele zicatori ilustrate.
"Daca nu-i pazesti, porcii iti mananca recolta" - spune un proverb, si vedem suinele scapate in lanul de grau, alaturi de un om care personifica zicala "a fugi de parca ai avea pantalonii in flacari".

Mai aproape de privirea noastra, pe acoperisul turnului, un om "isi scutura haina pe directia vantului" (proverb care inseamna a avea pareri in functie de opinia generala)...iar un altul "arunca pene in vant" (adica face o munca inutila).
Tot o zicala despre inutilitate vedem si la fereastra, la femeia care "se uita dupa zborul berzei".

Tot in partea de sus avem un barbat care "taraste dupa el un bustean" (tot o munca inutila, la fel ca si "cel care mulge gloaba").
Langa ei sta "unul care se incalzeste la incendiul altuia" (o zicala despre firea oportunista).

In planul cel mai indepartat avem pictate parabolele "orbului care-i conduce pe orbi" si al "fricii de caini, care te invata cat de repede poti sa fugi".

Pe malul apei, ilustratia unui proverb care suna asa: "nu invata gastele sa pasca, ca stiu si singure".
Langa gardul de nuiele, un proverb mai neobisnuit: "esti rupt de foame, daca vezi ursi care danseaza".

Revenim la turn, de data asta in partea de mijloc, unde vedem zugravite expresiile "a pupa clanta usii" (cu sensul de a fi slugarnic), "a deschide usa cu fundul" (adica a arata maxim de dispret) si "a cadea de pe bou pe magar" (adica din rau in mai rau).

La fereastra turnului, un satean incearca "sa prinda doua muste dintr-o singura lovitura"...iar mai jos, o ilustratie mai explicita a proverbului "a-ti face veceu deasupra apei".
La baza apei, un om (cu aspect de nobil) "isi varsa averea la canal".

Si in apa avem doua zicatori populare: "a pescui in spatele plasei" (din nou despre o munca inutila) si parabola universala a "pestelui mare care il inghite pe cel mic".

Tot in aceasta zona, un proverb despre invidie: "sa nu vrei sa privesti stralucirea soarelui in apa".
Si doua despre a face ceva dificil: "a inota contra curentului" si "a prinde un tipar cu mana goala".

Mestesaugarii de sub acoperis personifica si ei o zicala universala: "cele mai largi curele sunt taiate din pielea altcuiva".

In centrul lucrarii avem o adevarata aglomeratie de personaje, fiecare simbolizand alte vorbe din popor.
Cum ar fi "a te confesa diavolului" (insemnand a spune secrete dusmanului) asa cum ne arata scena de sub portic.
Tot acolo "vulpea sta la masa cu cocorul" (o scena din Esop, celebrul autor de fabule). Observam ca vulpea nu poate bea din ulciorul cu vin, pe cand cocorul are ciocul perfect pentru gatul ingust al vasului.

Langa portic, un barbat exemplifica zicala "porcul se injunghie cel mai bine in burta", iar la doi pasi de el "doi caini se lupta pentru acelasi ciolan".

Pe malul apei, un pescar "prinde peste direct din plasa" (simbolizand castigul fara pic de efort), iar un altul "sta asezat pe carbuni aprinsi" (adica e lipsit de rabdare).

Casa din stanga tabloului e si ea plina de simboluri.
"Tartele de pe acoperis" inseamna bogatie in exces, iar "trasul cu doua sageti" desemneaza un lucru absurd, inutil.
La prima fereastra vedem un cuplu care "se saruta sub matura" (adica traiesc impreuna fara a fi casatoriti).
La a doua fereastra sta un barbat care simbolizeaza din nou ideea de inutilitate ("privind printre degete la sabotii de lemn" un proverb tipic olandez, fara echivalent in cultura noastra).

La fereastra din stanga, un barbat (cu haine viu colorate) defecheaza pe un glob, iar la cea din dreapta un altul urineaza pe un steg cu semnul lunii. Doua scene simbolizand dispretul total pentru lumea din jur.

Tot aici, doi barbati "se duc de nas unul pe altul" (o zicala care nu mai necesita explicatii).

Si la ultima fereastra avem pictate doua expresii: "doi prosti pot sta sub aceeasi gluga" si "poti barbieri un prost fara spuma" (adica poti pacali usor pe cineva cu minte putina).

La parterul casei, Bruegel ne infatiseaza alte fragmente din folclorul Tarilor de Jos.
Un barbat "care prajeste toti pestii doar de dragul icrelor" (adica a face mult pentru a obtine prea putin), un altul care "musca din stalp" (o zicala despre fanatismul religios).

O femeie duce "foc si apa in acelasi timp" (o vorba insemnand dualitate), iar cea din colt "stranguleaza diavolul cu o fasa" (un echivalent al zicalei "a taia raul de la radacina").
Mai observam un barbat care "impinge zidul cu capul" (simbolizand atat inutilul cat si incapatanarea), iar mai sus, pe zid, unul "inarmat pana in dinti", care "pune clopotel pisicii" (o vorba inspirata tot dintr-o fabula a lui Esop).
Mai sus, un satean "pipaie gainile dupa oua" (insemnand nerabdare exagerata).

La baza zidului reintalnim proverbul despre neglijenta din prima parte, dar intr-o noua formulare: "daca nu-i pazaesti, porcii iti pot bea vinul".

Pe ulita de langa casa, sprijiniti de zid avem doi barbati si doua femei in varsta.
Barbatii sunt ilustratia proverbului "unul tunde oaia, altul tunde porcul" (adica unii au bogatie, altii se multumesc cu resturile), iar cele doua batrane personifica un proverb despre barfa ("una invarte pe fus si alta infasoara").

Sateanul cu lopata "umple fantana dupa ce vitelul e deja inecat" (o zicala despre inutilitatea de a actiona dupa ce dezastrul s-a intamplat deja).
Femeia cu rochie rosie "pune o manta albastra pe capul sotului" (un simbol al infidelitatii, al inselaciunii).
Avem si un proverb despre risipa inutila, pe care il cunoastem si din folclorul romanesc, dar intr-o alta formulare: "a arunca margaritare (aici, in tablou, trandafiri) la porci".

In ultima sectiune, cea din coltul drept, ne atrage privirea barbatul care se taraste pentru a intra in glob (un simbol al greutatilor prin care trecem in lume).
In contrast cu el il avem pe tanarul (cu haine de nobil) care "invarte globul pe deget" (adica se bucura de toate avantajele vietii).

La picioarele lui avem atat "batul bagat in roata" dar si "omul care incearca sa culeaga terciul de pe jos" (un alt lucru fara folos).
Mai sus, pe bancuta de lemn, doi nebuni trag de acelasi fir, doar ca unul se tine bine de un trunchi, pe cand celalat va cadea sigur la ruperea firului.

Deasupra lor, langa bordei, un calugar "leaga o barba de in pe chipul lui Hristos" (o zicala despre ipocrizia religioasa).
Pe cealalta latura a bordeiului o femeie "lasa oul de gasca pentru un ou de gaina" (adica face o alegere neinspirata), iar pe acoperis vedem un tanar care "cade prin cosul cu nuiele" (adica e prins cu minciuna).

In colt, cu capul pe masa, un barbat "se chinuie sa se intinda de la o paine la alta" (o imagine care simbolizeaza traiul de pe o zi pe alta).

O pictura care cuprinde o adevarata lume, populata cu peste 70 de personaje si peste 100 de proverbe din bogatul folclor al Tarilor de Jos.

Toate perfect asezate (in decorul unui sat saracacios) de mintea si mana unui artist care fascineaza de secole lumea picturii.

..................................................

..................................................

PIETER BRUEGEL - PROVERBE FLAMANDE

- ulei pe lemn
- timp: ~ 1559
- dimensiuni: 117 cm × 163 cm
- personaje: aprox. 70
- loc: Berlin, muzeul de Arta