Giulio Romano a avut sansa de a studia si a lucra cu marele Rafael Sanzio.
Dupa moartea prematura a maestrului sau (in 1520), tanarul Giulio (avand 22 de ani) a fost cel care a terminat proiectele incepute impreuna (picturile de la Vatican, din palatul apostolic).
Apoi a fost ofertat (de catre nobilul Federico Gonzaga) sa lucreze in orasul Mantua.
Si-a oferit talentul de arhitect (proiectand palatul Te) si apoi pe cel de pictor (impodobind palatul cu fresce impresionante, printre care si "Sala dei Giganti").
O sala de marime medie (aflata in coltul din dreapta al cladirii), in care cei patru pereti si tavanul sunt pictati in intregime, dand privitorilor o senzatie de panorama, de invaluire (mai ales ca unghiurile drepte dintre pereti au fost estompate cu un plus de material).
Tema aleasa este inspirata din mitologia greaca (mai ales din textele lui Hesiod si din "Metamorfozele" scrise de poetul Ovidiu), despre marea infruntare dintre giganti si zeii olimpieni.
Pe pereti vedem lumea gigantilor (copiii zeitei Gaia), care au incercat sa urce in Olimp, pentru a cuceri taramul zeilor.
Incercarea le aduce pieirea, riposta zeilor fiind chiar momentul ilustrat de pictor.
Cladirile gigantilor se prabusesc peste ei, la fel si stancile muntilor.
Din pacate, culorile nu s-au pastrat atat de bine odata cu trecerea anilor, contrastele fiind estompate, multe portiuni au un aspect sters.
Cu adevarat remarcabil este plafonul salii.
Zeii din Olimp sunt pictati in interiorul unui cerc facut din nori grosi, ca de furtuna.
Facand un tur la 180 de grade, privim pe rand fiecare grup.
Desupra peretelui de la vest ii putem identifica usor pe Hercules (cel mai popular erou al antichitatii greco-romane), Dionysos (sau Bacchus, dupa denumirea romana, zeul vinului, cu coroana de frunze pe cap) si pe Hermes (mesagerul zeilor, usor de recunoscut dupa casca sa cu mici aripi).
Din grupul urmator il remarcam pe Apollo, zeul Soare, dar si zeu al artelor.
Are in brate un vechi instrument muzical (o lira), iar in spatele lui vedem caii inaripati (inhamati de obicei la carul care deplaseaza Sorele pe cer).
Alti cai apar si mai la dreapta, dar aici o recunoastem si pe cea mai venerata zeita a grecilor: Atena, personificarea intelepciunii, dar avand si atribute razboinice (e reprezentata mereu cu coif, scut si arme).
Poseidon (sau Neptun, dupa denumirea romana), zeul apelor, e si el in apropiere, cu tridentul cu care agita valurile.
Ajungem cu privirea si la grupul de desupra peretelui de est.
Aici avem perechea Ares (zeul razboiului, pictat cu platosa si sabie) si Afrodita (zeita dragostei). Cunoscuti si ca Marte si Venus, cei doi il au intre ei pe micul Cupidon.
Am ajuns si la personajele principale: cuplul care conduce Olimpul.
Zeus si Hera (sau Jupiter si Iunona, in traditia romana), aici coborati de pe tronul din palatul zeilor, pentru a conduce lupta contra gigantilor.
Zeus tine in ambele maini cate un manunchi de fulgere, arma sa teribila, cu care loveste necrutator spre rivalii de pe pamant.
GIULIO ROMANO - SALA GIGANTILOR
- fresca
- timp: 1532-1534
- personaje: peste 100
- loc: Mantua, palazzo del Te
